Frumoasa si oglinda magica

Zilele acestea, extenuate dupa petrecerea printeselor, ne-am hotarat sa revenim la una dintre cartile colectiei Adevarul, Frumoasa si Bestia. De fapt, ea s-a hotarat, in timp ce eu as fi citit cu placere orice altceva. In timp, insa, am realizat ca poate iesi si ceva frumos, dand la o parte numele si infatisarea nu prea placuta a printului vrajit.

 Pentru inceput, i-am pregatit biletele cu propozitii pentru a face diferenta intre realitate si fictiune. Ne-am asigurat ca printii transformati de vrajitoare in bestii  nu exista, dar pot fi destul de simpatici in povesti. Simt cumva ca are nevoie sa i se confirme ce este real si ce nu. Ii plac asa de mult povestile incat este cu gandul la ele orice-ar face. Canta cand inoata, vorbeste cu personaje imaginare cand ne plimbam, povesteste oricui o asculta orice din cartile sale.

Am repetat apoi ceasul si sferturile de ora ajutandu-ne de tablitele-fractii, ceas, cartonase si, bineinteles, de domnul Ceasornic.

In carticica Povestea ceasului am descoperit pagini minunate dedicate acestei povesti.

Au urmat apoi fel si fel de fise pe care le-am lucrat pe parcurs, dupa cum le-a ales ea, caci ii plac mult activitatile de genul acesta.

Din categoria viata practica, de-a lungul celor 3 zile dedicate temei, am invatat sa asezam masa si am servit ceaiul.

Joc: ascundeam tacamurile in camera si trebuia sa le gasim urmand indiciile cald (pentru apropiere)- rece (pentru departare). Pe masura ce le gaseam, le asezam cu grija la locul lor. A fost un joc spontan, partial gandit pe moment de Dia, partial  cu elemente din jocurile din copilaria mea. Regulile se schimbau spontan, in functie de ceea ce ne doream de la joc.

  Si-a dorit foarte mult acest set cu ceianic si cescute si a renuntat la alte cadouri mult mai valoroase in acea zi.
Momentul ceaiului a fost unul minunat pentru ca ii place sa se joace cu apa si sa toarne in cescute si din cescute inapoi in ibric. Si-a invitat chiar si prietenii de plus.

Ca la orice sfarsit de tema, m-am gandit la o jucarie pe care ar putea sa si-o confectioneze singura si sa o si foloseasca in jocurile ei.
Tati ne-a decupat din placaj de lemn o forma de oglinda, iar Dia a pictat-o si a decorat-o cu pietricele si sclipici, exact dupa gustul ei. I-am aratat un model ca sa vada cum ar putea o bucatica de lemn sa se transforme intr-o jucarie asa de frumoasa. In loc de oglinda i-am lipit o bucatica ovala de staniol.
 Dia si-a ales oglinda magica, cea care iti arata personaje dragi atunci cand o rogi frumos. Ea vrea sa-l vada pe tati la lucru. Azi chiar e ziua lui.  

 
La multi ani, tati! 
Te iubim mult de tot!

4 ani si 6 luni